În memoriam, Regele Mihai I (1921-2017)

În semn de profund respect faţă de ultimul Rege al României, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale In memoriam, Regele Mihai I (1921-2017). Timbrul, cu valoarea nominală de 8 lei, ilustrează portretul şi monograma Regelui.
Majestatea Sa, Regele Mihai I, a fost o personalitate marcantă a istoriei românilor, iar portretele sale le regăsim reprezentate pe timbrele româneşti pe parcursul a nouă decenii. S-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind descendentul Principelui Carol şi al Principesei Elena a Greciei. Deoarece tatăl său renunţase la tron, Mihai a ajuns Rege la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului, Ferdinand I „Întregitorul”. Cu toate că prerogativele regale erau exercitate de un Consiliu de Regenţă, în emisiunile de mărci poştale regăsim portretele tânărului suveran, începând cu anul 1928. Timbrele cu ilustraţia copilului-rege Mihai sunt emise până la reîntoarcerea tatălui în ţară, în iunie 1930. Regele Carol al II-lea i-a conferit fiului titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia, astfel că Mihai a participat în continuare la viaţa publică. A activat în cadrul organizaţiei Cercetaşilor, silueta sa regăsindu-se pe timbrele emise în anul 1931, cu ocazia Expoziţiei Cercetăşeşti. În calitate de Mare Voievod, moştenitor al Coroanei, apare, împreună cu tatăl, şi pe alte timbre emise în anii ’30.
În septembrie 1940, Mihai I a fost proclamat Rege, după ce Carol al II-lea abdicase şi plecase în exil. Emisiunile filatelice descriu statutul său de Suveran, precum şi calitatea de şef al Armatei.
În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, precum şi campaniile militare victorioase de pe frontul de Est, au fost celebrate prin timbre ilustrate cu portretele Regelui.
După 1945, emisiunile filatelice ilustrate cu portretul lui Mihai I îi îndemnau pe români să participe la efortul de reconstrucţie a ţării, sau să contribuie la ajutorarea zonelor afectate de foamete.
Regele Mihai I a fost obligat să abdice şi să plece în exil la 30 decembrie 1947. Majestatea Sa a fost o voce importantă a diasporei şi le-a transmis românilor permanent mesaje de speranţă pentru eliberarea României de comunism. În iunie 1948 s-a căsătorit cu Ana, principesă de Bourbon-Parma, cu care a avut cinci fiice. Autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română în același an. Până la sfârșitul anului 1948, cei doi au locuit la Vila Sparta lângă Florența, locuința Reginei mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naște prima fiică, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc principesele Elena, în 1951, și Irina, în 1953.
Între timp, familia se stabilește în Marea Britanie, unde va locui timp de șase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire și la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-și câștiga existența, Regele si Regina au înființat o fermă de pui și au construit un mic atelier de tâmplărie.
Regele a păstrat încă de atunci legătura cu evenimentele din țară, primind săptămânal rapoarte, analize și noutăți de la generalul Lazăr, pe care îl vedea in fiecare săptămână la Londra. De asemenea, familia a păstrat contacte strânse cu Familia Regală britanică, în special cu regina Elisabeta a II-a și cu principesa Marina, ducesă de Kent.
Regele, Regina si principesele s-au întors în Elveția în 1956, după o scurtă ședere de trei luni la Vila Sparta. Regele Mihai semnase un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co, la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Geneva, la câțiva kilometri de orașul Geneva. Aici au locuit peste patruzeci și cinci de ani și tot aici s-a aflat casa familiei. Principesa Sofia s-a născut la Atena, în 1957, iar principesa Maria la Copenhaga, în 1964.
În anul 1958 Mihai a oprit colaborarea cu Lear, iar un an mai târziu, în 1959, a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate numită Metravel. Compania a funcționat bine până in 1964, producând elemente pentru calea ferată și sisteme de alarmă și vânzând avioane de ocazie. Dar, după cinci ani, presiunea concurenței devenise prea mare, așa că Regele si cei doi asociați au decis să vândă compania. Regele a urmat, de asemenea, cursuri de broker la Bursa din Wall Street.
A patronat fără succese notabile Comitetul Național Român, un grup care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident, prezentat uneori ca guvern român în exil, dar căruia democrațiile occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest caracter.
Copiii regelui Mihai:
• ASR Principesa Margareta a României
• ASR Principesa Elena a României (Helen Nixon McAteer)
• ASR Principesa Irina a României
• ASR Principesa Sofia a României
• ASR Principesa Maria a României
Atât Elena cât și Irina au fii și fiice. Sofia, a cărei căsătorie nu a fost aprobată de tatăl ei, are o fiică.
Potrivit legii salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revine familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune.
La 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai a promulgat noul statut al casei regale, intitulat Normele fundamentale ale Familiei Regale a României, un act considerat de unii “nedemocratic”, cu însemnătate eminamente simbolică, în absența aprobării Parlamentului, în comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să îl înlocuiască, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României. Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și parlamentul României vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe la aplicarea legii salice de succesiune.
La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar și a temerii, conform unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale române, Mihai a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în “al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.
Prin naștere, Mihai deținea titlurile de principe de Hohenzollern-Sigmaringen și principe al României. La 4 ianuarie 1926 a devenit principe moștenitor, în urma renunțării tatălui său la succesiunea tronului. Între 1927 și 1930 a fost regele României. După așa-zisa restaurație a lui Carol al II-lea, a devenit principe moștenitor din nou, iar la propunerea lui Mihail Manoilescu i-a fost atribuit titlul inventat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia (ortografiat voevod), propunere care a atras în parlament protestele lui Nicolae Iorga. Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947 Mihai a fost din nou regele României. După abdicarea forțată, Mihai a continuat să se intituleze rege. Într-un interviu de la începutul anilor ’90, Mihai argumenta că poate fi numit fostul suveran, însă nu fostul rege.
Din 1941, regele Mihai a fost mareșal al României. La 10 mai 1941, de ziua națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.
Românii de pretutindeni au continuat să-şi iubească Regele şi după abdicarea forţată. În semn de omagiu pentru Mihai I şi Monarhie, Romfilatelia i-a dedicat Majestăţii Sale mai multe emisiuni de mărci poştale.
În mai 2006, a fost introdusă în circulaţie o serie de timbre consacrată celor patru Regi ai României, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la fondarea Dinastiei, prin care s-a reluat tradiţia reprezentării Casei Regale în emisiunile filatelice.
Cu ocazia aniversării a 93 de ani, în octombrie 2014, Romfilatelia a dedicat Majestăţii Sale emisiunea Istoria regalităţii, Mihai I.
Seria de mărci poştale Regalitatea în România, introdusă în circulaţie în ianuarie 2015, include un timbru cu Regele Mihai, alături de Regina Ana.
Romfilatelia a onorat şi hobby-urile Majestăţii Sale, prin emisiunea filatelică Motoarele, pasiune regală, introdusă în circulaţie cu ocazia zilei sale de naştere, în octombrie 2016.
Regele Mihai I a fost iubit şi apreciat în Romania şi în întreaga lume, fiind considerat un reper al speranţei şi moralei, un capitol de referinţă al istoriei Monarhiei Române.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Rating*

  • „Ultimele zile ale anului 2017 sunt gata să treacă prin clepsidra timpului! 2018 este aproape să-şi deschidă primele file albe, necunoscute. Vă doresc sănătate, bucurii şi împliniri! La mulţi ani!”